Dupa cum v-am spus saptamana trecuta, eu am echipament standard de mers ore multe cu masina. Pantaloni comozi, trciou lejer, tenisi. Ehhh, pe drumul de inapoiere acasa am decis s aimi incalc propriile reguli imbracand frumoasa rochie luata de pe Romwe acum ceva timp. Si fireste la rochia aia, sandalele mele plate atat de uzate de v-ar veni sa plangeti (sau sa radeti) daca le-ati vedea de aproape. A fost o decizie total gresita. On so many levels. In primul rand mi-au inghetat picioarele si azi ovarele mele inca plang. In al doilea rand, asa frumos ma apasa cusatura taliei pe cutia toracica de simteam ca o sa mor sufocata. Cand stau in picioare nu am probleme, dar sa calatoresc 4 ore imbracata asa...mnu!
Trecand peste aceste detalii, va spun ca de cand am pus rochia in cos mi-am imaginat-o pozata intr-un cadru care sa aminteasca de romanele surorilor Bronte. Nu stiu, zic bine? Nu am avut peisaj de surorile Bronte, am avut castru roman, ne multumim si cu ala. Aaa si am avut un vant turbat de mi-a pus rochia in cap de cateva ori. Noroc ca autocarul cu copii care venisera sa vada ruine parca exact cand noi plecam, caci altfel bietii copilasi ar fi vazut si alte chestii...de exemplu imagini demne de Marylin Monroe. Cam asa. Dar mai rau! Multumesc sotului ca nu mi-a facut poze si cand eram cu poalele in cap!
Rochia la origini a fost mai lunga, dar prin bunavointa mamei celei pricepute a devenit rochie cu lungime purtabila si fara contrast dubios cu jupa. Eu zic ca e mult mai ok asa, caci pana la jumatatea gambei nu prea parea normala! Materialul nu pare cheap dar se agata foarte repede si probabil e periculos si sa stai cu brichete aprinse pe langa el. Tata a caracterizat rochia mea ca fiind "facuta din perdele", sotul s-a abtinut dar si-a dat ochii peste cap! E adevarat ca aceasta croiala ma face sa par un pic gravida, dar trecem peste acest aspect. Imi place si o sa o port. Poate cu ocazia asta prind mai des loc in autobuz, eu stiu?
Ca o incheiere apoteotica va spun ca e prima oara cand ma uit la poze cu mine din profil si vad asemanarea cu bunica mea despre care imi tot spuneau unele persoane. Poate si impletitura din par ma face sa vad acest lucru, habar nu am. Cert e ca niciodata pana acum nu mi-am dat seama ca acest lucru chiar e adevarat!
Si cu hlizita mea, ca nu se poate altfel! Incepe sa semene si cu mine macar un pic? Cat sa para ca am fost si eu prezenta acolo?
Sa ne rugam pentru vreme care sa ne permita fluturarea de rochii macar pana la sfarsitul lui august! Ca momentan vad ca prognoza cam face misto de noi!