Finalul de 2019 a fost cu multa agitatie. Mutatul la "noi acasa" (apartament de fapt si nu chiar al nostru ci partial al bancii momentan) ne-a dat peste cap orice calcule si orice rutina. Poate sunt mai ardeleanca decat estimam, dar iesirile din ritm si lucrurile care nu sunt "ca in grafic" ma indispun si ma scurtcircuiteaza grav. Realizez in ultimii ani ca sunt o persoana anxioasa si cam inflexibila si cum o dau nu prea reusesc sa gasesc partea pozitiva la asa ceva!
A urmat un job de scurta durata care era tare misto dar nu mi se potrivea 100% si pac, picatul intr-o noua pasa tare proasta din care inca nu am reusit sa ies. Adaugati in combinatie primele doua luni din 2020 care au fost presarate cu atatea episoade de boli si nopti nedormite de sunt pe trei sferturi zombi si aveti rezumatul existentei mele recente.
![]()
Azi dimineata, pe la 5 si un pic cand vajaia vantul afara de ma surzea am simtit ca e inevitabil. Mi-e dor de locul meu relativ pustiu de pe Internet. Habar nu am ce mai urmeaza, navighez fara tinta sperand sa gasesc una cat mai curand, cu senzatia ca in ureche nu imi ticaie un ceas ci direct o bomba.
Ce sa asteptati de la mine in caz ca mai citeste careva pe aici? (radio silence, crickets...) Un amalgam din toate cele ale mele. Cu carti, cu viata de zi cu zi, descoperiri si stil de viata, cate un pic de beauty ici si colo, dar va avertizez ca mai putin decat inainte caci in mod surprinzator am devenit destul de cumpatata si multumita cu putine produse.
Cu aceste scurte randuri, iata-ma, in da house, cu dureri articulare de la lipsa de exercitiu pe taste. Sper ca va bucurati ca sunt vie, eu sigur ma bucur!
A urmat un job de scurta durata care era tare misto dar nu mi se potrivea 100% si pac, picatul intr-o noua pasa tare proasta din care inca nu am reusit sa ies. Adaugati in combinatie primele doua luni din 2020 care au fost presarate cu atatea episoade de boli si nopti nedormite de sunt pe trei sferturi zombi si aveti rezumatul existentei mele recente.
Azi dimineata, pe la 5 si un pic cand vajaia vantul afara de ma surzea am simtit ca e inevitabil. Mi-e dor de locul meu relativ pustiu de pe Internet. Habar nu am ce mai urmeaza, navighez fara tinta sperand sa gasesc una cat mai curand, cu senzatia ca in ureche nu imi ticaie un ceas ci direct o bomba.
Ce sa asteptati de la mine in caz ca mai citeste careva pe aici? (radio silence, crickets...) Un amalgam din toate cele ale mele. Cu carti, cu viata de zi cu zi, descoperiri si stil de viata, cate un pic de beauty ici si colo, dar va avertizez ca mai putin decat inainte caci in mod surprinzator am devenit destul de cumpatata si multumita cu putine produse.
Cu aceste scurte randuri, iata-ma, in da house, cu dureri articulare de la lipsa de exercitiu pe taste. Sper ca va bucurati ca sunt vie, eu sigur ma bucur!